CAPITOLUL 1: MORFOLOGIA
ANALITICÃ NUMERICÃ
(continuare)
p. 24
1.3. Metode de prelucrare
Scopul
unei întreprinderi atât de vaste desene de precizie, măsurători de finețe,
baze de date nu poate fi decât o mai bună cunoaștere a ceramicii studiate.
Cum ajungem să obținem idei cu valoare de generalitate referitor la
recipientele studiate? Deocamdată nu am aflat decât cum se demontează
obiectul, respectiv faza strict analitică de lucru. Cum se recompune
imaginea?
Informațiile secundare (supra, § 1.1.6.) sunt o primă mișcare în sens invers, spre cumularea cu sens a informației disparate; acestea nu sunt însă, la rândul lor, decât o unealtă pentru reconstituirea imaginii. Metodele de prelucrare sunt multe, iar numărul lor este limitat numai de imaginația noastră. Fiindcă nu mi-am propus o istorie a metodologiei de cercetare în ceramistică subiect care ar face, singur, obiectul unei teze de doctorat voi expune în continuare acele metode care vor fi necesare propriei cercetări.
În
broșura publicată în 1996 am exemplificat deja o serie de prelucrări posibile.
Am recitit textul cu sentimente amestecate. Metodele descrise acolo sunt
rezultatul unei situații pe care aș caracteriza-o astăzi, cu încercarea de a
avea ceva umor, jocuri de calculator pentru copii care și-au cumpărat un
creion. Logica procedurală e sănătoasă, scopurile sunt bine definite, însă
mijloacele... Metodele de atunci sunt, în sine, valide, însă presupun o
cantitate de muncă la frontiera absurdului și sunt imposibil de aplicat la o cantitate
mare de informație. Câteva noțiuni și practici descrise acolo, respectiv desenul matricial, analizele pe grafice
cu două coordonate, rămân valabile ca atare și se vor întâlni în prezenta
lucrare. Prelucrările avansate însă tabelele
sinoptice de înrudire, tabelele individuale de înrudire sunt foarte
dificil de realizat cu mijloace automatizate. În locul lor apar nu atât ca metode diferite, cât proceduri diferite analogia automată și analogia relativă.
MAI
DEPARTE - § 1.3.1. (Tipuri de medii)